Pastorale de Craciun

DUMNEZEU - OMUL ÎN MIJLOCUL OAMENILOR
 Înţelesul Naşterii Domnului Pastorala de Crăciun 2010 a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel

   "Iubiţi fraţi şi surori în Domnul Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos ne arată iubirea milostivă şi nemărginită a lui Dumnezeu pentru oameni. Hristos este Dumnezeu-Omul prezent în mijlocul oamenilor, pentru ca oamenii să poată fi părtaşi la viaţa şi iubirea veşnică a Preasfintei Treimi.(...)


Hristos vine şi astăzi la noi în multe forme, ca un călător sau ca un pelerin necunoscut, prin chipurile smerite ale oamenilor săraci, ale copiilor şi bătrânilor abandonaţi, ale bolnavilor singuri şi întristaţi, ale celor flămânzi şi fără de adăpost.De aceea,mai ales acum, când în jurul nostru este multă suferinţă şi sărăcie, singurătate şi neajutorare, să le aducem acestora, prin cuvânt şi faptă, ajutor şi bucurie, încurajare şi speranţă, aşa cum ne învaţă Sfânta Evanghelie şi Sfânta Biserică.(...)
Familia a fost binecuvântată în Rai (cf. Facere 1, 28), sfinţită prin Naşterea Pruncului Iisus din Fecioara Maria şi preţuită prin prezenţa lui Hristos la nunta din Cana Galileii, unde a săvârşit minunea prefacerii apei în vin. Prin urmare, Din acest motiv, la propunerea noastră, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2011 să fie numit Botezul copiilor şi creşterea lor în credinţă trebuie să fie o prioritate majoră a părinţilor, naşilor, preoţilor şi a profesorilor de religie, mai ales astăzi când mulţi copii şi tineri sunt dezorientaţi sau tentaţi să caute fericirea în droguri nocive pentru suflet şi trup. 


Pe fondul sărăciei şi al migraţiei părinţilor în străinătate, mulţi copii sunt tentaţi să abandoneze şcoala şi să trăiască o viaţă dezordonată şi fără un ideal concret. De aceea, familia, societatea şi Biserica trebuie să coopereze spre a găsi soluţii practice pentru problemele concrete care tulbură viaţa copiilor şi tinerilor de astăzi.Criza stabilităţii sau a unităţii familiei se amplifică în contextul creşterii sărăciei, şomajului şi a nesiguranţei zilei de mâine. Din aceste motive sunt urgent necesare următoarele orientări: intensificarea vieţii spirituale şi a activităţii pastorale, a solidarităţii între familii, dezvoltarea de programe sociale de susţinere a familiilor sărace, mai ales a celor care au copii mulţi Toate aceste probleme şi altele asemănătoare trebuie să fie permanent în centrul atenţiei Bisericii Ortodoxe Române."
Click aici pentru a citi integral aceasta pastorala
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 Scrisoare Pastorală cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului nostru Isus Cristos
 Pastorala Arhiepiscopului catolic Ioan Robu
 CRĂCIUN 2010         
   
   "Între sărbătoarea Sfântului Nicolae şi sărbătoarea Crăciunului am participat la un concert caritabil ţinut în Catedrala noastră, Sfântul Iosif. Numele concertului era 'Colindă în dar, darul tău ca o colindă'. După ce pe foaia program era menţionat ca participant Corul de Cameră 'Preludiu', îndată găseai un îndemn puţin obişnuit: 'Ajută un copil să meargă la şcoală'. Primisem, ca toţi ceilalţi, la intrarea în Catedrală un pliant; şi în timp ce ascultam primele colinde, îmi revenea în gând, în mod obsedant, îndemnul acela simplu: 'Ajută un copil să meargă la şcoală'. Am mai citit câteva explicaţii privind modul în care poţi ajuta un copil, adresă, telefon şi alte informaţii; ascultând colindele în continuare, mi s-a părut că văd altfel decât de obicei Catedrala. Erau prezenţi aşa de mulţi tineri în Catedrală! Cineva a amintit, printre colinde, de caracterul caritabil al concertului, şi atunci mi s-a părut Catedrala Sf. Iosif un altar imens, tămâiat de glasul colindelor şi de atâtea gânduri de solidaritate cu copiii aflaţi în dificultate.


În ciuda unor gânduri negre, de care nu mai pot să scap - de exemplu situaţia mamelor şi copiilor supuşi unor legi care nu au nimic în comun cu responsabilitatea pentru binele comun al poporului nostru, disperarea celor care părăsesc ţara ca să poată trăi mai bine, plătind preţ mare de umiliri, renunţări şi înstrăinări, uimirea şi umilirea pensionarilor din România că sunt trataţi de autorităţile Statului ca nişte oameni în plus şi atâtea altele care ar mai putea fi amintite... Participând la concertul din seara respectivă, mi-am spus că totuşi ţara noastră mai are resurse de revenire şi de regenerare, cel puţin prin cei care înţeleg ce înseamnă 'ajută un copil să meargă la şcoală'. Căci acolo stă viitorul nostru: în copil şi în şcoală.


Crăciunul, mai presus de toate, ne vorbeşte despre 'copil' şi 'şcoală': copilul Isus şi şcoala iubirii cereşti. Prin aceasta s-a arătat iubirea lui Dumnezeu în noi: 'Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul său, unicul născut, ca să trăim prin el' (1In 4,7).(...) Contemplând acest mister într-o lucrare intitulată 'De la iesle la Cruce', Edith Stein evocă în acest fel întâlnirea Pruncului Isus cu păstorii şi magii: «Copilul din iesle întinde mâinile, şi surâsul său pare deja să exprime ceea ce Omul Isus avea să spună mai târziu: 'Veniţi la mine, voi toţi care sunteţi osteniţi şi împovăraţi'. Primii care i-au urmat chemarea au fost păstorii săraci de pe câmpurile Betleemului (...). Peste ei, mâinile Copilului au făcut să cadă o rouă de haruri, şi ei s-au bucurat nespus de mult. Aceste mâini dau şi cer în acelaşi timp (...). Urmează-mă, spun mâinile Copilului, aşa cum mai târziu va spune gura Omului Isus... Urmează-mă!». Acest 'urmează-mă' ne este adresat fiecăruia dintre noi, ca să ajungem cu toţii la şcoala lui Isus, Învăţătorul suprem; şcoala iubirii, a comuniunii, a adevărului, a libertăţii; şcoala mântuirii. Crăciun fericit tuturor! Fie ca această sărbătoare a Naşterii Domnului să statornicească iubirea noastră faţă de Pruncul Isus şi să ne facă mult mai părtaşi de înţelepciunea 'şcolii' sale. De acest 'COPIL' şi de 'ŞCOALA' lui depinde viitorul nostru.
La mulţi ani!" 
Click aici pentru a citi integral aceasta pastorala
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 Observati diferenta?

 Un recent sondaj de opinie arata ca 80% dintre romanii chestionati au icredere in biserica. Pai, sigur, in cine... Doamne iarta-ma sa mai ai incredere? E bine totusi ca biserica ii incurajeaza si le da speranta pensionarilor ce traiesc in saracie, care au muncit si cotizat la stat zeci de ani iar acum nu au bani pentru medicamente, tot de incurajare si speranta au nevoie si mamele cu copii mici, medicii, profesorii, si cea mai mare nevoie de incurajare si speranta au copii care invata in frig in ruinele numite scoli, s.a.m.d. Dar nu va faceti griji dragii mei pentru ca se construiesc sali de sport ultra performante de sute de mil.euro in sate unde nu sunt copii si nici infrastructura. Aceste sali fiind, desigur, afaceri marunte ale baietilor destepti din clanul piratului flotei disparute.
Observam ca guvernul lu' Basescu nu realizeaza ca Romania are nevoie de valori ca sa supravietuiasca. Marinarul si oamenii lui nu respecta valorile si nu le ocrotesc. Astia domnule, nu stiu ca prioritatea nr.1 este sa investeasca in educatia copiilor, pentru ca ei sunt viitorul. De exemplu, daca parintele unui copil supradotat, cu o capacitate intelectuala superioara nu este pedelist, daca nu are tupeu, nesimtire si bani nu-si va putea inscrie copilul la o scoala speciala pentru dezvoltarea acestuia. Vai si-amar de viitorul acestei tari. Si al vostru oameni buni!
Oricum, gașca asta de tupeisti ce conduc in momentul de fata  Romania nu cunosc prioritatile acestei tari. Poate sunt redusi mintal ori tampiti. Alegeti. De fapt seful cel mare al lor (zeus) a spus ca scoala romaneasca scoate tampiti. Facea referire, va spun eu, strict la scoala de activisti "Stefan Gheorghiu" unde avea el pe vremuri bursa de merit.

"Sa le aducem acestora ajutor, bucurie, incurajare si speranta" ne spune Preafericitul Parinte Patriarh despre batrani, flamanzi, intristati si abandonati si ne mai spune ca: "Pe fondul saraciei multi copii abandoneaza scoala traind o viata dezordonata, fara un ideal concret si de aceea familia, societatea şi Biserica trebuie să coopereze spre a găsi soluţii practice pentru problemele concrete care tulbură viaţa copiilor şi tinerilor de astăzi." Bine dar cum? Prin laude si osanale aduse puterii? Sa fim oare solidari cu politicienii care si-au construit (in mandatul lor) palate si care se afiseaza in public in tinute de zeci, chiar sute de mii de euro? Ori mai bine ar fi sa luam lumina cu totii de la Elena "Kill Bill" de Romania? Sigur, daca vom mai apuca ceva  si nu o vor lua pe toata amorezatii si irezistibilii pedelei, iar noi vom ramane in intuneric si ceata.

De 65 de ani incercam sa scapam de ''Elena'' si nu reusim. Doamne ajuta-ne.
Numai bine dragii mei.